Căldurile de afară pe lângă faptul că mă fac să mă ascund prin tenebroase și întunecate locuri, îmi crează gânduri lichide pe ale căror valuri, se scurge în aval o lotcă care tânjește după răcoarea unor mari întinderi de ape. Cum până la momentul în care îmi voi bălăci trupul în Marea Neagră, mai sunt câteva săptămâni, m-am gândit să fac ceea ce n-am mai făcut din tinerețe. Să plec într-o excursie cu cortul undeva pe malul unei bălți. Cum pe malurile Dunării deja mi-am mai întins cortul iar gustul aventurii mi se așezase pe buze, am hotărât că aroganța supremă pentru un copil al asfaltului dependent de internet, așa cum cred eu că sunt, ar fi să merg într-o excursie cu cortul în Delta Dunării.
Pun mâna pe telefon și încep să mă informez, gata să întocmesc itinerariul perfect astfel încât și soției dar mai ales fetiței mele să le rămână inscripționate momentele în memorie. Sun niște amici pentru care Delta Dunării nu mai are secrete și pe parcursul a 45 de minute de convorbire mă dezumflu încet dar sigur. Pe scurt, mi-au povestit despre istorica Deltă a Dunării, unde îți întindeai cortul pe orice mal ori ghiol de îți trecea prin cap. Dar la final mi-au recomandat să merg la Bulgari pentru că acum nici măcar nu intri în Deltă și plătești o mulțime de taxe.
Mai degrabă enervat pe neputința mea de a duce planul la bun sfârșit, m-am hotărât să insist. De această dată am apelat la artileria grea, așa cum îi stă bine oricărui român, și-am sunat un priten care mi-a dat numărul unui amic, care amic m-a pus în legătură cu un camarad de armată care mi-a dat un alt număr de telefon și așa mai departe până am primit sfaturile cele mai adecvate pentru problema mea.
Nu mai intru în detalii tehnice și fără să o lungesc prea mult am aflat că dacă vreau să merg cu cortul în Delta Dunării o pot face. În sensul că pot să car cortul în spate, camparea fiind permisă doar în două locuri amenajate. Imaginea peisajelor sălbatice și a sentimentului de libertate mi-a fost spulberată de numeroasele avertismente pe care le-am primit. Delta Dunării nu mai este pentru turiști. Este doar subiectul unor proiecte finanțate din fonduri europene și obiectul de activitate al unor instituții care apără Delta Dunării de turiști. Cele câteva programe turistice existente nu mă încântă deloc, ele fiind proiectate mai degrabă pentru membrii unor acțiuni de teambuilding, în care o multinațională plătește prețul piperat doar pentru a canaliza nemulțumirile și sentimentele mai puțin creatoare în direcția unui oarecare manager de la resurse umane.
Îndârjit, scot asul din mânecă și apelez la zei. Aici altă atmosferă, amabilitatea se servește la pahar cu ambrozie. Primesc explicații detaliate și sunt pus în gardă de obligațiile pe care mi-le asum. Fac pe loc un calcul cu rotunjeli și rezultatul mă aduce în pragul unei crize. Nu mă dau pe față și perseverent întreb dacă există și alte variante. Imediat primesc propuneri pentru pensiuni care îmi oferă condiții excepționale precum și câteva grade de libertate. Înginerește calculez cu rotunjeli și strămb din nas. O ființă angelică care asista la discuție m-a întrebat de ce țin morțiș la excursia mea cu cortul. Aceiași bani mă costă o excursie de două persoane până la Paris. Nu dau mai multe explicații și insist cu întrebarea mea. Pot instala un cort în Delta Dunării unde vreau eu? Încă câteva telefoane date printre zei și primesc și răspunsul.
Da. Pot instala cortul unde vreau eu, dacă sunt proprietarul terenului.
Răspunsul mă trezește repede din reverie, cobor cu picioarele pe pământ, revin la cine sunt eu de obicei și îmi aduc aminte că la vârsta mea nu aș mai merge în Deltă decât în teambuilding-uri și atunci doar forțat. Pe de altă parte o mulțime de cărți și pliante pe care am pus ochii, ale căror titluri le gasiți mai jos, îmi vor fi companion sub o umbreluță pe malul mării. Sau de ce nu, la iarnă, voi căuta pe forumuri, impresiile unor temerari.
Delta Dunării în imagini:
Delta Dunarii – Florin Andreescu – Album
Delta Dunarii – Paradisul dintre ape – Album in limba engleza
Laurențiu Dinică 
Leave a comment